Presiune centrală termică: cât trebuie să fie și de ce scade sau crește?

Presiunea centralei termice este unul dintre primele lucruri pe care proprietarii le verifică atunci când încălzirea nu funcționează normal. Pe display poate apărea 0,7 bar, 1,2 bar, 1,8 bar sau chiar o valoare apropiată de limita superioară, iar întrebarea apare imediat:

Este normal sau există o problemă?

Răspunsul depinde de mai mulți factori.

Presiunea nu trebuie interpretată după o singură cifră, fără să știm:

• dacă instalația este rece sau caldă;
• ce înălțime are instalația;
• dacă presiunea este stabilă;
• cât crește când pornește încălzirea;
• cât scade după răcire;
• dacă există pierderi;
• dacă instalația a fost aerisită recent;
• dacă vasul de expansiune funcționează corect.

În multe instalații termice rezidențiale închise, o valoare în jur de 1–1,5 bar la rece este normală. În timpul funcționării, presiunea crește deoarece apa își mărește volumul pe măsură ce se încălzește.

Dar aceasta este doar regula generală.

Valoarea corectă trebuie verificată în documentația centralei și raportată la configurația instalației.

De reținut: problema nu este numai cifra indicată de manometru. Foarte important este cum se modifică presiunea în timp și între instalația rece și instalația caldă.

Ce înseamnă presiune centrală termică

Când vorbim despre presiune centrală termică, ne referim la presiunea apei din circuitul închis de încălzire.

Nu este presiunea gazului.

Nu este nici presiunea apei calde de la robinet.

Este presiunea agentului termic care circulă prin:

• centrală;
• radiatoare;
• încălzirea în pardoseală;
• conductele instalației;
• distribuitoare;
• alte componente ale circuitului termic.

Centrala afișează această valoare prin:

• manometru mecanic;
• display digital;
• sau ambele, în funcție de model.

Unitatea utilizată este de obicei bar.

Presiunea centralei și presiunea apei de la robinet sunt lucruri diferite

Această confuzie apare foarte des.

Poți avea:

• presiune bună la robinet;
• dar presiune insuficientă în instalația termică.

Sau invers.

Circuitul de încălzire este, în mod normal, un circuit închis.

Apa utilizată pentru duș, chiuvetă sau bucătărie aparține instalației sanitare și circulă printr-un circuit diferit.

La o centrală combi există o legătură termică între cele două prin schimbătorul de căldură, dar cele două ape nu trebuie confundate.

Prin urmare:

1,2 bar afișat pe centrală nu înseamnă că la duș avem 1,2 bar.

De ce instalația termică trebuie să aibă presiune

Pompa centralei trebuie să circule agentul termic printr-un circuit care este complet umplut cu apă și menținut la o presiune corespunzătoare.

Presiunea ajută la menținerea sistemului plin inclusiv în punctele aflate mai sus decât centrala.

Acest lucru este important deoarece într-o instalație pot exista:

• calorifere la etaj;
• distribuitoare situate mai sus;
• coloane verticale;
• circuite de pardoseală;
• aerisitoare montate în punctele superioare.

Cu cât diferența de nivel dintre centrală și cel mai înalt punct al instalației este mai mare, cu atât trebuie analizată mai atent presiunea statică necesară.

De aceea o valoare potrivită pentru un apartament nu trebuie copiată automat într-o clădire cu mai multe niveluri.

Cât trebuie să fie presiunea centralei la rece

Pentru multe centrale murale montate în instalații rezidențiale obișnuite, reperul întâlnit frecvent este:

aproximativ 1–1,5 bar când instalația este rece.

Este important cuvântul:

aproximativ.

Nu trebuie transformat într-o regulă rigidă pentru orice sistem.

Producătorul poate indica o anumită valoare de umplere, iar instalația poate avea cerințe specifice în funcție de înălțimea clădirii.

De aceea manualul centralei și condițiile reale ale instalației au prioritate.

Exemplu simplu

Să presupunem că dimineața instalația este complet rece.

Manometrul indică:

1,2 bar.

Pornește încălzirea.

Apa se încălzește, se dilată, iar presiunea ajunge la:

1,6 bar.

După ce încălzirea se oprește și sistemul se răcește complet, presiunea revine aproximativ în zona inițială.

Un asemenea comportament poate fi perfect normal.

De ce presiunea crește când pornește încălzirea

Apa își mărește volumul atunci când se încălzește.

Într-un sistem deschis, această variație poate fi preluată relativ simplu.

Într-o instalație termică închisă, volumul suplimentar trebuie preluat de o componentă specială:

vasul de expansiune.

Acesta conține, simplificat, două zone separate printr-o membrană:

• partea conectată la apa instalației;
• partea cu gaz sub presiune.

Pe măsură ce apa se încălzește și se dilată, vasul de expansiune preia variația de volum.

Astfel presiunea poate crește controlat, fără să ajungă imediat la valori excesive.

Este normal să crească presiunea centralei la cald?

Da.

O anumită creștere este normală.

Nu este normal ca manometrul să rămână absolut nemișcat între o instalație complet rece și una ajunsă la temperatura de funcționare.

Ce trebuie urmărit este amplitudinea variației.

De exemplu, dacă presiunea pornește de la o valoare normală la rece și crește moderat pe măsură ce instalația se încălzește, aceasta poate fi comportarea normală a sistemului.

Dacă însă avem:

1,1 bar la rece → aproape 3 bar la cald

iar apoi presiunea scade din nou foarte mult după răcire, avem un indiciu care trebuie investigat.

Una dintre cauzele posibile este vasul de expansiune.

Nu este însă singura explicație posibilă și nu trebuie schimbat vasul doar pe baza unei observații superficiale.

Ce rol are vasul de expansiune

Vasul de expansiune este esențial într-o instalație termică închisă.

Rolul său este să preia variația volumului apei.

Dacă vasul:

• este dimensionat necorespunzător;
• și-a pierdut presiunea de preîncărcare;
• are membrana deteriorată;
• sau volumul instalației este prea mare pentru capacitatea disponibilă;

presiunea poate varia excesiv între rece și cald.

Un simptom frecvent este:

presiune normală la rece → creștere foarte mare la încălzire.

Dacă ajunge la limita supapei de siguranță, aceasta poate evacua apă.

După răcirea instalației, proprietarul poate descoperi că presiunea este din nou prea mică.

Apoi completează apă.

La următoarea încălzire situația se repetă.

Se formează astfel un ciclu:

completezi → încălzești → presiunea crește mult → se evacuează apă → instalația se răcește → presiunea scade → completezi din nou.

Într-un asemenea caz, completarea repetată a instalației nu rezolvă cauza.

De ce 3 bar este o valoare importantă la multe centrale

Multe centrale termice murale rezidențiale folosesc o supapă de siguranță pentru circuitul de încălzire calibrată în jurul valorii de 3 bar.

Aceasta este o protecție.

Dacă presiunea ajunge la limita supapei, aceasta poate deschide și evacua apă pentru a proteja instalația.

Dar valoarea exactă trebuie verificată în documentația echipamentului.

Nu trebuie interpretat:

„centrala merge până la 3 bar, deci 2,9 bar este o presiune bună.”

Nu.

Dacă instalația funcționează permanent foarte aproape de limita de siguranță, trebuie investigată cauza.

Tabel orientativ: cum interpretăm presiunea

Acest tabel este orientativ. Manualul centralei și configurația instalației au prioritate.

Presiunea la rece este valoarea de referință cea mai utilă

Pentru comparații, este util să verificăm instalația în condiții similare.

Cel mai simplu este:

• încălzirea oprită;
• agentul termic răcit;
• fără variații mari de temperatură în acel moment.

Dacă verifici astăzi centrala la rece și mâine o verifici imediat după ce a încălzit caloriferele, comparația poate induce în eroare.

Pentru diagnostic este mai util să notezi:

presiune la rece → presiune la cald → presiune după răcire.

Această succesiune oferă mult mai multe informații decât o fotografie izolată a manometrului.

Exemplu: instalație cu comportament normal

Dimineața:

1,2 bar

După încălzire:

1,6 bar

După răcire:

1,2–1,3 bar

Nu există apă evacuată și nu trebuie completată instalația.

Comportamentul este stabil.

Într-un asemenea caz nu există un motiv evident să intervenim doar pentru că valoarea se schimbă între rece și cald.

Exemplu: presiunea crește excesiv

La rece:

1,1 bar

La cald:

2,8–3 bar

După răcire:

0,6 bar

Proprietarul completează din nou până la 1,2 bar.

La următorul ciclu apare aceeași problemă.

Acesta nu mai este un comportament normal și trebuie verificat sistemul de expansiune și cauza eventualei evacuări de apă.

Exemplu: presiunea scade lent

Astăzi la rece:

1,3 bar

După câteva zile:

1,1 bar

După alte câteva zile:

0,8 bar

Dacă tendința continuă, apa pleacă undeva din circuit sau există o altă cauză care trebuie identificată.

Posibilele zone care trebuie investigate includ:

• radiatoare;
• robineți;
• aerisitoare;
• îmbinări;
• centrală;
• distribuitoare;
• supapa de siguranță;
• conducte ascunse.

O pierdere mică nu produce neapărat o baltă evidentă.

Presiunea mică nu înseamnă automat că centrala este defectă

Dacă manometrul arată o valoare redusă, problema poate fi în instalație, nu în centrală.

De exemplu:

• s-a aerisit un radiator;
• există o pierdere la un robinet;
• un aerisitor pierde;
• supapa de siguranță a evacuat apă;
• s-a executat recent o intervenție;
• există o pierdere pe un circuit.

De aceea diagnosticul corect trebuie să privească întreaga instalație termică, nu doar carcasa centralei.

Pentru problemele de execuție și integrare am detaliat separat cele mai frecvente greșeli la montajul centralei termice.

Presiunea mare nu înseamnă automat vas de expansiune defect

Vasul este o cauză importantă, dar nu este singura.

Presiunea poate deveni prea mare și dacă:

• instalația a fost umplută excesiv;
• robinetul de umplere nu închide corect;
• există o comunicare nedorită între circuitul sanitar și cel termic printr-o componentă defectă;
• sistemul de expansiune nu este dimensionat sau reglat corespunzător.

De aceea nu este corect diagnosticul:

„presiunea crește = schimbăm vasul.”

Mai întâi trebuie observat comportamentul instalației.

Ce se întâmplă după aerisirea caloriferelor

Când aerisim un radiator, din instalație poate ieși:

• aer;
• apoi o cantitate de apă.

După aerisirea mai multor radiatoare este normal ca presiunea circuitului să poată scădea.

De aceea presiunea trebuie verificată după operațiune.

Dar există o diferență mare între:

presiune redusă după ce ai aerisit întreaga instalație

și:

presiune care scade singură săptămână de săptămână.

Primul caz poate fi explicabil.

Al doilea trebuie investigat.

Trebuie să completez periodic apă în centrală?

O instalație închisă și etanșă nu ar trebui să necesite completări frecvente.

O completare ocazională poate apărea după:

• aerisire;
• lucrări;
• golirea parțială;
• intervenții asupra instalației.

Dar dacă devine rutină să deschizi robinetul de umplere în fiecare săptămână sau la intervale foarte scurte, există o cauză care trebuie găsită.

Completarea nu este reparație.

Este doar refacerea cantității de apă pierdute.

Important: dacă o instalație pierde repetat presiune, soluția corectă este identificarea cauzei, nu completarea continuă cu apă.

De ce completarea repetată cu apă nu este o practică bună

Apa proaspătă introdusă frecvent în instalație poate aduce:

• oxigen dizolvat;
• săruri;
• minerale.

În funcție de instalație și de calitatea apei, acest lucru poate favoriza în timp:

• coroziunea;
• depunerile;
• formarea de magnetită;
• probleme în schimbătoare;
• probleme în pompe;
• colmatarea unor componente.

Prin urmare, un sistem care cere completări permanente nu trebuie considerat „normal pentru că este mai vechi”.

Presiunea și aerul din instalație

Aerul poate influența funcționarea instalației.

Simptomele pot include:

• zgomote;
• calorifere reci în partea superioară;
• circulație neuniformă;
• necesitatea aerisirii.

După eliminarea aerului, presiunea poate scădea și trebuie verificată.

Dar simpla prezență a aerului nu explică orice scădere continuă de presiune.

Dacă aerisești astăzi și după aceea instalația rămâne stabilă luni întregi, situația este diferită de cazul în care manometrul scade permanent.

O presiune corectă nu garantează că instalația funcționează corect

Poți avea 1,3 bar și totuși să existe:

• calorifere dezechilibrate;
• debit insuficient;
• filtru colmatat;
• pompă reglată greșit;
• temperatură de tur nepotrivită;
• ciclare excesivă.

Presiunea este doar unul dintre parametrii sistemului.

Nu trebuie folosită ca diagnostic universal.

La fel, consumul nu poate fi explicat doar prin valoarea de pe manometru. Factorii reali sunt analizați separat în ghidul despre consumul centralei termice pe gaz.

Presiunea instalației și înălțimea clădirii

Un aspect rar explicat proprietarilor este efectul diferenței de nivel.

Presiunea necesară la centrală trebuie să fie suficientă pentru ca și punctul cel mai înalt al instalației să rămână corespunzător presurizat.

De aceea:

• apartament pe un singur nivel;
• casă P+1;
• casă cu centrală în subsol și instalație pe mai multe niveluri;

nu sunt neapărat cazuri identice.

Cu cât centrala este situată mai jos față de ultimul consumator termic, cu atât presiunea statică devine mai importantă.

Acesta este încă un motiv pentru care „1 bar pentru toată lumea” nu este o regulă tehnică universală.

Presiune centrală termică: ce trebuie urmărit înainte de orice intervenție

În loc să modificăm imediat instalația, este util să observăm câteva lucruri:

Această observație simplă poate diferenția foarte repede o variație normală de o problemă reală.

Nu regla presiunea „după ureche”

O greșeală frecventă este completarea instalației până când valoarea „pare mai sigură”.

De exemplu:

„Era la 1,2 bar, am pus-o la 2 bar ca să am rezervă.”

Această rezervă nu funcționează cum pare intuitiv.

Dacă instalația pornește deja cu o presiune mare la rece, încălzirea apei o va ridica și mai mult.

Presiunea corectă nu se stabilește prin principiul:

mai mult = mai bine.

Trebuie stabilită conform centralei și instalației.

Ce poate verifica proprietarul fără să desfacă centrala

Fără intervenții asupra componentelor interne, se pot observa:

• valoarea manometrului;
• diferența rece/cald;
• dacă există apă sub centrală;
• dacă un radiator sau robinet pierde;
• dacă evacuarea supapei prezintă urme de apă;
• dacă presiunea scade în timp;
• dacă problema a apărut după aerisire sau după o lucrare.

Aceste informații sunt foarte utile pentru diagnostic.

Nu este necesar să desfaci carcasa centralei sau să intervii asupra componentelor de siguranță pentru a face aceste verificări.

Când comportamentul presiunii trebuie investigat

Este justificată o verificare tehnică atunci când observi unul sau mai multe dintre următoarele:

• presiunea scade repetat;
• centrala trebuie completată frecvent;
• presiunea crește foarte mult când se încălzește;
• se apropie repetat de limita de siguranță;
• supapa evacuează apă;
• presiunea ajunge foarte jos după răcire;
• apar urme de apă;
• centrala intră în eroare asociată presiunii;
• comportamentul s-a schimbat brusc.

Aici nu mai vorbim despre simpla variație normală între rece și cald.

Vorbim despre un simptom care trebuie corelat cu restul instalației termice.

Ideea esențială despre presiunea centralei

O valoare izolată spune puțin.

Mult mai important este modelul:

rece → încălzire → cald → răcire.

Dacă presiunea:

• pornește din zona corectă;
• crește moderat;
• apoi revine aproximativ la valoarea inițială;

comportamentul este, în principiu, cel așteptat de la o instalație închisă.

Dacă însă:

• scade permanent;
• crește exagerat;
• trebuie completată frecvent;
• sau determină evacuarea apei;

există o cauză care trebuie identificată.

Pentru presiune centrală termică, cea mai importantă regulă este simplă:

nu urmări doar cifra de pe display; urmărește cum se comportă instalația în timp.

De ce scade presiunea centralei termice

O presiune centrală termică care scade în mod repetat indică faptul că trebuie găsită cauza, nu doar completată instalația.

Într-un circuit închis și etanș, cantitatea de apă nu ar trebui să dispară continuu.

O scădere poate apărea după:

• aerisirea caloriferelor;
• o intervenție asupra instalației;
• înlocuirea unui radiator;
• golirea parțială a circuitului.

Acestea sunt situații explicabile.

Dacă însă completezi instalația, iar după câteva zile sau săptămâni manometrul ajunge din nou foarte jos, problema trebuie investigată.

Principalele direcții sunt:

• pierdere vizibilă;
• pierdere foarte mică și greu de observat;
• supapă de siguranță care evacuează;
• probleme ale vasului de expansiune;
• componente interne ale centralei;
• intervenții recente asupra instalației.

O pierdere mică poate reduce presiunea fără să vezi apă pe podea

Mulți proprietari caută o baltă mare și concluzionează:

„Nu curge nicăieri, deci nu am pierdere.”

Nu este întotdeauna corect.

O instalație poate pierde cantități foarte mici de apă prin:

• racorduri;
• robineți de radiator;
• aerisitoare;
• distribuitoare;
• garnituri;
• îmbinări;
• componente interne.

Dacă pierderea este foarte lentă, apa poate:

• evapora;
• rămâne într-o zonă ascunsă;
• apărea numai când instalația este caldă;
• lăsa doar urme de oxidare sau depuneri.

Prin urmare, lipsa unei bălți nu exclude automat o pierdere.

Unde trebuie căutate urmele unei pierderi

Fără să desfaci centrala, pot fi inspectate vizual zonele accesibile ale instalației:

• sub radiatoare;
• la robineții radiatoarelor;
• în jurul aerisitoarelor;
• la distribuitoare;
• la conexiunile accesibile;
• sub centrală;
• în apropierea componentelor vizibile ale instalației.

Semnele pot fi discrete:

• picături;
• umezeală;
• urme de rugină;
• depuneri albicioase;
• vopsea afectată;
• pardoseală umflată;
• perete umed.

Un diagnostic serios nu se bazează doar pe manometru.

Trebuie urmărit și circuitul.

Pierdere ascunsă în perete sau pardoseală

Cazul devine mai dificil când traseele sunt îngropate.

Dacă presiunea scade constant și toate componentele vizibile par uscate, una dintre ipoteze poate fi o pierdere pe un traseu ascuns.

Dar nu este corect să spargem imediat pereți sau pardoseli.

Mai întâi trebuie eliminate cauzele accesibile:

• centrala;
• supapa de siguranță;
• vasul de expansiune;
• radiatoarele;
• distribuitoarele;
• robineții;
• îmbinările vizibile.

Abia apoi se justifică investigații suplimentare ale traseelor ascunse.

În cazul unei pierderi reale de apă care necesită intervenție rapidă în București, există separat serviciul de instalator pentru urgențe.

Poate supapa de siguranță să fie cauza scăderii presiunii?

Da.

Supapa de siguranță este proiectată pentru a proteja instalația împotriva suprapresiunii.

Dacă presiunea depășește limita pentru care este calibrată, supapa deschide și evacuează apă.

Problema apare atunci când proprietarul nu vede această evacuare.

Conducta de descărcare poate duce apa într-o zonă în care nu este imediat vizibilă.

Scenariul poate fi:

1. instalația este completată;
2. încălzirea pornește;
3. presiunea crește excesiv;
4. supapa evacuează apă;
5. instalația se răcește;
6. presiunea rămâne prea mică.

Proprietarul vede doar pasul final:

„iar a scăzut presiunea.”

Cauza inițială poate fi însă o suprapresiune produsă în timpul funcționării.

De ce o supapă poate continua să picure

După o deschidere provocată de presiune mare, supapa nu revine întotdeauna la o etanșare perfectă.

Pot exista:

• impurități pe scaunul valvei;
• uzură;
• deteriorare;
• depuneri.

În acel moment, chiar dacă presiunea a revenit în limite normale, supapa poate continua să piardă lent apă.

Documentația Vaillant descrie exact acest mecanism: supapa de siguranță este o componentă de protecție, iar dacă evacuarea continuă după revenirea presiunii la normal, trebuie verificată tehnic.

Nu recomand manipularea sau blocarea supapei.

Este o componentă de siguranță.

De ce crește presiunea centralei termice

Aici trebuie separate două comportamente complet diferite.

Presiunea crește numai când instalația se încălzește

O anumită creștere este normală.

Dacă variația devine foarte mare, trebuie verificat în special:

• vasul de expansiune;
• preîncărcarea lui;
• capacitatea vasului raportată la volumul instalației.

Presiunea crește chiar și cu instalația rece

Acesta este un indiciu diferit.

Într-o asemenea situație poate intra apă în circuitul termic dintr-o sursă cu presiune mai mare.

Trebuie investigate, în funcție de configurația centralei:

• robinetul sau ansamblul de umplere;
• anumite componente interne;
• schimbătorul în plăci la unele centrale combi.

Diferența dintre aceste două scenarii este foarte importantă pentru diagnostic.

Test logic: când crește presiunea?

În loc să spunem doar:

„presiunea este mare”

întrebarea corectă este:

„când devine mare?”

Scenariul A

La rece:

1,2 bar

După încălzire:

2,7 bar

După răcire:

1,1 bar

Suspectăm în primul rând comportamentul sistemului de expansiune.

Scenariul B

La rece:

1,2 bar

Centrala nu încălzește.

După câteva ore:

1,8 bar

Mai târziu:

2,2 bar

În acest caz nu mai putem explica fenomenul doar prin dilatarea termică a apei.

Trebuie investigată posibilitatea ca apa să intre în circuitul de încălzire.

Această diferență economisește mult timp la diagnostic.

Robinetul de umplere poate ridica presiunea singur?

Da, dacă nu închide corespunzător.

Robinetul de umplere creează temporar legătura necesară pentru introducerea apei în circuitul termic.

După completare trebuie să rămână închis conform configurației sistemului.

Dacă permite trecerea lentă a apei, presiunea din instalația termică poate crește fără ca încălzirea să funcționeze.

Un indiciu important este:

presiunea crește lent chiar cu centrala rece.

Într-o asemenea situație, completarea, aerisirea sau reglarea temperaturii nu rezolvă cauza.

De ce presiunea apei din rețea poate împinge circuitul termic

În mod obișnuit, presiunea rețelei de apă rece este mai mare decât presiunea circuitului termic.

Circuitul de încălzire poate funcționa, de exemplu, în zona de aproximativ 1–1,5 bar la rece, în timp ce alimentarea sanitară poate avea o presiune mai mare.

Dacă apare o comunicare nedorită între cele două circuite, apa tinde să intre către circuitul cu presiunea mai mică.

Rezultatul poate fi:

creștere lentă și continuă a presiunii instalației termice.

Poate schimbătorul în plăci să provoace creșterea presiunii?

La anumite centrale combi, da.

Schimbătorul secundar în plăci separă circuitul primar de apa sanitară.

Dacă apare o comunicare internă nedorită între cele două circuite, presiunea mai mare a apei sanitare poate împinge apă în circuitul termic.

Un posibil simptom este:

presiunea instalației crește chiar dacă centrala nu încălzește.

Nu este însă corect să diagnostichezi schimbătorul numai după această observație.

Trebuie exclus mai întâi ansamblul de umplere și trebuie făcut un diagnostic tehnic.

Worcester Bosch include atât ansamblul de umplere, cât și o posibilă comunicare prin schimbătorul în plăci în procedura de diagnostic pentru presiune care crește permanent.

Tabel de diagnostic: presiunea crește

Vasul de expansiune: una dintre cele mai frecvente cauze ale variațiilor mari

Vasul nu trebuie privit doar ca un rezervor.

Pentru a funcționa corect, trebuie să existe:

• volum suficient;
• membrană funcțională;
• preîncărcare corespunzătoare;
• legătură hidraulică liberă cu instalația.

Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, capacitatea sa de a prelua dilatarea apei scade.

Atunci variația dintre rece și cald poate deveni mult mai mare.

Vasul de expansiune nu trebuie schimbat automat

Aici se fac multe diagnostice greșite.

Dacă vasul nu mai are preîncărcarea corespunzătoare, nu înseamnă automat că membrana este spartă.

În anumite situații poate fi necesară doar refacerea corectă a preîncărcării.

În alte cazuri:

• membrana poate fi deteriorată;
• vasul poate fi prea mic;
• legătura sa poate fi problematică;
• volumul instalației poate fi prea mare.

Vaillant precizează explicit că pierderea preîncărcării nu înseamnă întotdeauna că vasul trebuie înlocuit; uneori poate fi reîncărcat, diagnosticul fiind făcut de tehnician.

De ce un vas integrat poate deveni insuficient

Centralele murale au frecvent un vas de expansiune integrat.

Dar instalațiile nu au toate același volum de apă.

Compară:

Instalația A

• apartament;
• câteva radiatoare;
• trasee scurte.

Instalația B

• casă mare;
• mai multe niveluri;
• numeroase radiatoare;
• circuite suplimentare;
• volum mare de agent termic.

Este posibil ca soluția de expansiune potrivită pentru prima instalație să nu fie suficientă pentru a doua.

În sisteme cu volum mare poate fi necesară analizarea unui vas suplimentar.

Nu se montează însă „preventiv” în orice casă.

Trebuie dimensionat.

Cum se dimensionează vasul de expansiune

Dimensionarea depinde de mai multe variabile:

• volumul total al instalației;
• temperatura minimă;
• temperatura maximă;
• presiunea statică;
• presiunea de preîncărcare;
• limita admisibilă a sistemului.

Din acest motiv nu există regula profesională:

„la orice centrală punem obligatoriu încă un vas de X litri.”

Aceeași centrală poate fi montată într-un apartament și într-o casă mare, dar instalațiile au volume complet diferite.

Presiunea de preîncărcare nu este aceeași cu presiunea instalației

Este o diferență tehnică importantă.

Presiunea indicată de manometrul centralei este presiunea agentului termic.

Preîncărcarea vasului este presiunea gazului din partea corespunzătoare a vasului de expansiune.

Cele două sunt legate prin modul de funcționare, dar nu reprezintă același parametru.

De aceea verificarea vasului nu constă doar în:

„manometrul arată 1,2 bar, deci vasul este bun.”

Nu putem afla starea reală a vasului numai din presiunea afișată de centrală.

De ce nu recomand verificarea vasului de către proprietar

Pentru măsurarea și reglarea corectă a preîncărcării trebuie create condițiile prevăzute de procedura tehnică pentru echipamentul respectiv.

La multe centrale, accesul presupune intervenție în interiorul aparatului.

Aici nu mai vorbim despre simpla citire a manometrului.

Este o operațiune pentru tehnician.

Nu recomand:

• desfacerea carcasei;
• modificarea componentelor interne;
• intervenții asupra supapei de siguranță;
• reglarea „după ureche” a vasului.

Presiunea scade după aerisirea caloriferelor

Acest lucru poate fi normal.

Când elimini aerul, poate ieși și apă.

Dacă aerisești:

• un singur radiator;
• mai multe radiatoare;
• întreg sistemul;

cantitatea pierdută diferă.

După aerisire se verifică presiunea instalației reci și se procedează conform manualului centralei.

Dar dacă radiatoarele trebuie aerisite permanent, problema merită investigată.

De ce apar din nou bule de aer

Dacă aerul reapare frecvent, cauzele pot fi diferite:

• completări repetate cu apă;
• lucrări recente;
• aer rămas după umplere;
• probleme de aerisire;
• coroziune și formare de gaze în instalație.

Documentația Worcester Bosch include chiar necesitatea aerisirii repetate a radiatoarelor ca indiciu în diagnosticarea problemelor de sistem și a formării de gaze.

Aerisirea repetată nu trebuie să devină automat „mentenanță normală”.

De ce completarea permanentă poate agrava problema

Să presupunem că există o pierdere mică.

Proprietarul nu o repară.

În schimb, o dată pe săptămână adaugă apă.

Pe termen lung, în circuit este introdusă permanent apă proaspătă.

Aceasta poate contribui la:

• oxigenare;
• coroziune;
• depuneri;
• formarea nămolului magnetic;
• deteriorarea calității agentului termic.

Prin urmare:

presiune mică → completare → presiune mică → completare

nu trebuie acceptat ca mod normal de exploatare.

Pierderea de presiune poate fi sezonieră?

Uneori problema devine vizibilă numai în sezonul rece.

De ce?

Pentru că atunci instalația:

• lucrează mai multe ore;
• trece prin mai multe cicluri termice;
• ajunge la temperaturi mai ridicate;
• dilată mai mult componentele.

O îmbinare care pare uscată la rece poate pierde foarte puțin atunci când sistemul este cald.

O problemă a vasului poate deveni evidentă numai când agentul termic ajunge la temperatură.

De aceea observația făcută numai vara poate să nu fie suficientă.

Presiunea poate scădea doar când centrala se răcește?

Da, dar trebuie interpretat contextul.

Dacă la încălzire presiunea urcă foarte mult și supapa de siguranță evacuează apă, după răcire instalația va avea mai puțină apă.

Atunci pare că:

„presiunea scade când centrala se răcește.”

În realitate, apa a fost pierdută anterior la suprapresiune.

Acesta este unul dintre motivele pentru care trebuie urmărit întregul ciclu.

Oprirea centralei nu rezolvă cauza

Dacă există:

• o pierdere;
• un robinet de umplere care permite trecerea;
• o componentă defectă;
• o supapă care picură;

oprirea încălzirii poate modifica simptomul, dar nu repară cauza.

În special dacă presiunea continuă să crească și cu centrala rece, informația este foarte utilă pentru diagnostic.

Presiune centrală termică mare după completare

Uneori cauza este simplă:

instalația a fost umplută prea mult.

Dacă utilizatorul completează la o presiune ridicată când circuitul este rece, după încălzire valoarea va crește suplimentar.

De aceea nu trebuie folosit principiul:

„pun mai mult ca să nu mai scadă.”

Presiunea trebuie adusă în zona recomandată pentru centrala și instalația respectivă.

O supraumplere nu rezolvă o problemă de pierdere.

Doar modifică punctul de pornire.

De ce nu trebuie golită apa la întâmplare pentru a reduce presiunea

Dacă presiunea este ridicată, prima întrebare trebuie să fie:

de ce este ridicată?

Dacă problema este că robinetul de umplere permite permanent intrarea apei, eliminarea unei cantități de apă va reduce temporar presiunea.

După aceea va crește din nou.

Dacă problema este vasul de expansiune, același lucru se poate repeta la următorul ciclu.

Trebuie eliminată cauza, nu doar efectul afișat pe manometru.

Tabel: presiunea scade versus presiunea crește

Cum poți urmări problema timp de câteva zile

Înaintea unei intervenții, dacă situația nu este urgentă, un jurnal simplu poate fi foarte util.

Notează:

Mai notează:

• dacă ai completat apă;
• dacă ai aerisit;
• dacă supapa a evacuat;
• dacă ai găsit umezeală;
• dacă ai folosit încălzirea;
• dacă presiunea a crescut cu centrala rece.

Pentru un instalator, aceste informații pot fi mult mai utile decât:

„cred că pierde puțin.”

Diagnostic rapid după comportament

Presiunea este mică, dar stabilă

Poate fi nevoie de readucerea instalației la valoarea prevăzută, dacă nu există alte simptome și manualul centralei permite utilizatorului această operațiune.

Trebuie însă aflat de ce a ajuns acolo dacă fenomenul se repetă.

Presiunea scade în fiecare săptămână

Nu este suficientă completarea.

Trebuie căutată pierderea sau altă cauză.

Presiunea urcă foarte mult numai când încălzește

Se verifică sistemul de expansiune.

Presiunea urcă și când centrala este rece

Se verifică dacă intră apă în circuit prin ansamblul de umplere sau printr-o componentă internă.

Supapa de siguranță picură

Trebuie identificată cauza care a făcut-o să deschidă și verificat dacă mai etanșează corect.

Presiunea sare între foarte mic și foarte mare

Aceasta este o situație tipică în care sistemul de expansiune trebuie investigat.

Poate centrala să intre în eroare din cauza presiunii mici?

Da.

Multe centrale moderne monitorizează presiunea sau prezența corespunzătoare a apei în circuit.

Dacă valoarea este prea mică, centrala poate:

• refuza pornirea;
• opri încălzirea;
• afișa un cod de eroare.

Pragul exact diferă de la un model la altul.

De aceea nu trebuie copiat codul de eroare de la o marcă la alta.

Manualul echipamentului rămâne referința.

De exemplu, Vaillant identifică presiunea scăzută ca una dintre cauzele codului F.22 la anumite modele și indică verificarea intervalului prevăzut pentru sistem.

Poate centrala funcționa cu presiune prea mare?

Este posibil ca aparatul să funcționeze o perioadă, dar asta nu înseamnă că situația este corectă.

Sistemul are componente de protecție tocmai pentru a limita suprapresiunea.

Dacă valoarea ajunge repetat în zona superioară, trebuie identificată cauza înainte de a transforma intervenția supapei într-un eveniment normal.

Supapa de siguranță este ultima protecție, nu regulatorul normal al presiunii.

Ce nu trebuie făcut când presiunea se comportă anormal

Nu recomand:

• completări zilnice cu apă;
• creșterea presiunii „pentru rezervă”;
• blocarea evacuării supapei;
• intervenții asupra componentelor de siguranță;
• desfacerea centralei de către utilizator;
• schimbarea vasului doar după presupuneri;
• spargerea pardoselii înainte de excluderea celorlalte cauze;
• resetări repetate fără diagnostic.

Problemele de presiune centrală termică se rezolvă mult mai eficient atunci când comportamentul instalației este urmărit logic.

În ce ordine merită făcut diagnosticul

O ordine practică poate fi:

1. verifică presiunea la rece;
2. urmărește presiunea în timpul încălzirii;
3. verifică dacă revine după răcire;
4. inspectează pierderile vizibile;
5. verifică dacă există evacuare prin supapa de siguranță;
6. observă dacă presiunea crește și cu centrala rece;
7. ține cont de aerisiri sau lucrări recente;
8. dacă problema persistă, treci la diagnostic tehnic.

Această metodă separă destul de repede:

• pierderea de apă;
• problema de expansiune;
• supraumplerea;
• intrarea nedorită de apă în circuit.

De ce diagnosticul instalației este mai important decât schimbarea componentelor

La problemele de presiune apare ușor tentația:

„schimbăm vasul.”

sau:

„schimbăm supapa.”

Dar aceeași manifestare poate avea cauze diferite.

De exemplu:

presiunea scade

poate însemna:

• pierdere pe instalație;
• supapă care evacuează;
• problemă internă.

Iar:

presiunea crește

poate însemna:

• dilatare normală;
• problemă de expansiune;
• supraumplere;
• robinet de umplere care permite trecerea;
• comunicare între două circuite.

Un diagnostic corect înseamnă să identificăm mecanismul înainte de a înlocui piesa.

Pentru o instalație nouă sau pentru corectarea unor probleme de execuție, este util și ghidul despre greșelile de montaj ale centralei termice.

Presiune centrală termică: diferența dintre simptom și cauză

Manometrul arată un simptom.

El nu spune singur care componentă este defectă.

Dacă valoarea este mică, nu scrie pe display:

„pierdere la radiator.”

Dacă valoarea este mare, nu scrie:

„vas de expansiune.”

De aceea presiune centrală termică trebuie interpretată împreună cu:

• temperatura instalației;
• viteza cu care se modifică;
• eventualele pierderi;
• comportamentul supapei;
• istoricul completărilor;
• funcționarea încălzirii.

Această diferență dintre simptom și cauză este cheia diagnosticului corect.

Ce poate verifica proprietarul atunci când presiunea centralei nu este normală

Atunci când apare o problemă de presiune centrală termică, primul pas nu trebuie să fie desfacerea centralei.

Există câteva observații simple care pot oferi informații foarte bune fără intervenții asupra componentelor interne.

Poți verifica:

• valoarea presiunii când instalația este rece;
• valoarea după ce încălzirea a funcționat;
• dacă presiunea revine după răcire;
• dacă există urme vizibile de apă;
• dacă radiatoarele au fost aerisite recent;
• dacă instalația a fost completată recent;
• dacă presiunea scade sau crește de la o zi la alta;
• dacă apare apă la evacuarea supapei de siguranță.

Aceste informații pot scurta foarte mult diagnosticul.

Când este suficientă o simplă completare a instalației

Există situații în care o scădere moderată a presiunii are o explicație clară.

De exemplu:

• au fost aerisite mai multe calorifere;
• s-a schimbat un radiator;
• s-a golit parțial instalația;
• s-a efectuat o intervenție;
• instalația a fost pusă recent în funcțiune și a mai eliminat aer.

Dacă după readucerea presiunii la valoarea recomandată de producător sistemul rămâne stabil, situația poate fi normală.

Problema apare atunci când completarea devine repetitivă.

Dacă trebuie să adaugi apă:

• foarte des;
• săptămânal;
• după aproape fiecare perioadă de funcționare;

nu mai discutăm despre o simplă ajustare.

Trebuie identificată cauza.

Cum se completează presiunea centralei

Procedura diferă în funcție de model.

Unele centrale folosesc:

• robinet de umplere integrat;
• buclă externă de umplere;
• cheie de umplere;
• alt sistem prevăzut de producător.

De aceea trebuie urmat manualul centralei respective.

Principiul general este că apa se introduce controlat în circuit până când instalația rece ajunge în zona recomandată de producător.

Nu se urmărește:

„cât mai mult.”

Se urmărește:

valoarea corectă.

Dacă nu cunoști sistemul de umplere sau manualul nu prevede clar operațiunea pentru utilizator, este mai sigur să nu improvizezi.

De ce trebuie completată instalația când este rece

Presiunea crește atunci când agentul termic se încălzește.

Dacă reglezi presiunea după ce instalația este deja fierbinte, nu mai ai o referință bună pentru valoarea de umplere la rece.

De exemplu:

centrala funcționează și manometrul indică:

1,6 bar.

Nu rezultă automat că instalația trebuie completată până la 2 bar.

După răcire, aceeași instalație poate reveni la o valoare perfect normală.

Din acest motiv, comparațiile trebuie făcute în condiții similare.

Când nu trebuie să mai completezi apă

Dacă tocmai ai completat instalația și după scurt timp presiunea este din nou mică, nu continua ciclul la nesfârșit.

Trebuie oprită întrebarea:

„cât mai pun?”

și începută întrebarea:

„unde se pierde?”

Același lucru este valabil dacă:

• presiunea urcă excesiv;
• supapa evacuează;
• după răcire instalația ajunge aproape fără presiune.

Completarea repetată poate masca temporar problema, dar nu o rezolvă.

Este normal să completezi apă o dată sau de două ori pe an?

În unele sisteme poate exista necesitatea unei completări ocazionale.

De exemplu, Worcester Bosch menționează că o instalație poate necesita în mod normal completare ocazională, dar recomandă verificarea de către instalator dacă aceasta trebuie făcută mult mai frecvent.

Aș evita însă transformarea unei frecvențe fixe într-o regulă universală.

Un sistem complet etanș și stabil poate funcționa perioade lungi fără intervenție.

Mai important decât calendarul este dacă apare o tendință nouă:

înainte nu pierdeam presiune, acum trebuie să completez constant.

Această schimbare merită investigată.

Ce înseamnă dacă presiunea este sub 1 bar

Pentru multe centrale murale, sub aproximativ 1 bar este deja o zonă în care trebuie verificat manualul și starea instalației.

Unele centrale pot continua să funcționeze.

Altele pot afișa avertizare sau eroare dacă valoarea scade suficient.

Nu există un prag identic pentru toate mărcile și modelele.

Dacă presiunea ajunge foarte jos, întrebarea importantă nu este doar cum o ridici, ci:

de ce a scăzut?

Ce înseamnă dacă manometrul arată aproape zero

O presiune foarte apropiată de zero nu trebuie ignorată.

Poate indica:

• pierdere importantă;
• golire parțială;
• problemă apărută după o intervenție;
• evacuare semnificativă prin supapa de siguranță.

Dacă după completare presiunea cade din nou rapid, instalația necesită diagnostic.

Nu continua să introduci cantități mari de apă fără să fie identificată cauza.

Ce înseamnă dacă presiunea trece de 2 bar

Nu există o regulă prin care orice valoare de peste 2 bar înseamnă automat defecțiune.

Presiunea poate crește în timpul încălzirii.

Trebuie analizat:

• de la ce valoare a pornit;
• cât de caldă este instalația;
• unde ajunge;
• dacă revine după răcire.

De exemplu:

1,4 bar rece → 1,9 bar cald

poate fi un comportament complet diferit de:

1,1 bar rece → 2,9 bar cald.

Cifra izolată nu este suficientă.

Ce înseamnă dacă ajunge aproape de 3 bar

În multe centrale rezidențiale, aceasta este deja zona în care sistemul se apropie de limita supapei de siguranță.

Nu trebuie tratată drept presiune normală de funcționare.

Dacă fenomenul se repetă trebuie investigate în special:

• umplerea excesivă;
• vasul de expansiune;
• dimensionarea expansiunii;
• intrarea nedorită de apă în circuit.

Dacă supapa de siguranță începe să evacueze, trebuie diagnosticată și cauza care a produs suprapresiunea.

Ce fac dacă presiunea este prea mare după ce am completat instalația?

Dacă tocmai ai umplut instalația peste valoarea prevăzută, presiunea poate fi prea mare dintr-un motiv simplu: supraumplerea.

Trebuie urmată procedura indicată de producător pentru readucerea instalației în intervalul normal.

Nu recomand manipularea supapei de siguranță pentru a reduce presiunea.

Supapa nu este un robinet de golire folosit pentru reglaj curent.

Dacă nu este clară procedura corespunzătoare modelului, este mai bine să intervină un instalator.

De ce nu trebuie acționată manual supapa de siguranță pentru reglarea presiunii

Supapa de siguranță are rol de protecție.

Este proiectată să deschidă atunci când presiunea depășește limita admisă.

Dacă este acționată inutil:

• pot intra impurități pe scaun;
• poate începe să picure;
• poate să nu mai etanșeze perfect.

Prin urmare, nu trebuie folosită ca metodă obișnuită pentru ajustarea presiunii.

Ce se întâmplă dacă supapa evacuează apă afară

La multe instalații, descărcarea supapei este condusă printr-o conductă către exterior.

De aceea proprietarul poate să nu observe apa în interiorul locuinței.

Merită verificat dacă la capătul acestei evacuări există:

• picături;
• urme de apă;
• depuneri;
• umezeală.

Dacă evacuarea este activă sau prezintă semne clare de scurgere, trebuie investigat motivul.

Vaillant indică faptul că PRV-ul este o componentă de siguranță și că scurgerea la evacuarea sa trebuie verificată, inclusiv în legătură cu vasul de expansiune.

Presiunea scade numai când folosesc încălzirea

Acest comportament poate indica un fenomen care apare în timpul ciclului termic.

Un scenariu posibil este:

1. instalația pornește la presiune normală;
2. presiunea crește prea mult când se încălzește;
3. supapa evacuează;
4. instalația se răcește;
5. presiunea rămâne mică.

Proprietarul poate interpreta fenomenul doar ca „pierdere de presiune”.

În realitate problema inițială poate fi creșterea excesivă.

De aceea trebuie observat manometrul și în timpul încălzirii.

Presiunea crește peste noapte cu centrala oprită

Acest scenariu este foarte diferit.

Dacă instalația este rece și presiunea continuă să urce, dilatarea termică nu mai explică fenomenul.

Trebuie verificat dacă apa intră în circuit.

Posibile direcții sunt:

• ansamblul de umplere;
• robinet de umplere care nu închide;
• comunicare internă între circuite la anumite centrale combi.

Acesta este un exemplu foarte bun de simptom care oferă o direcție clară de diagnostic.

Presiunea scade peste noapte cu centrala oprită

Dacă instalația este rece și presiunea continuă să scadă, una dintre primele ipoteze este pierderea de apă.

Trebuie verificate:

• centrala;
• radiatoarele;
• robineții;
• distribuitoarele;
• supapa;
• instalația aparentă;
• eventual traseele ascunse.

Dacă pierderea este rapidă, problema trebuie tratată mai urgent.

Cum diferențiem o pierdere de o problemă a vasului de expansiune

Un exemplu simplificat:

Posibilă pierdere

La rece:

1,3 bar

După câteva zile:

0,9 bar

Diferența rece-cald este moderată.

Presiunea continuă însă să scadă în timp.

Posibilă problemă de expansiune

La rece:

1,2 bar

La cald:

2,8 bar

După răcire:

0,7 bar

Diferența termică este foarte mare, iar supapa poate evacua apă.

Aceste modele nu sunt diagnostice definitive, dar ajută foarte mult la orientare.

Presiunea poate fi corectă și totuși vasul să aibă o problemă?

Da.

O fotografie făcută când manometrul arată 1,2 bar nu spune cum se comportă instalația.

Vasul poate avea o problemă care devine evidentă numai când apa se încălzește.

De aceea verificarea relevantă este:

rece → cald → rece.

Nu doar valoarea într-un singur moment.

Centrala afișează altă presiune decât manometrul mecanic

La unele echipamente există:

• senzor electronic;
• manometru mecanic.

Pot exista mici diferențe între citiri.

Dacă diferența devine mare sau unul dintre instrumente indică valori evident nerealiste, trebuie verificat senzorul sau instrumentul de măsură.

Nu putem diagnostica instalația corect dacă informația de bază este eronată.

Poate senzorul de presiune să fie defect?

Da.

O centrală modernă poate utiliza un senzor electronic pentru monitorizarea presiunii.

O citire incorectă poate fi produsă și de:

• senzor;
• conexiuni;
• cablaj;
• alte probleme electronice.

De aceea, dacă display-ul indică o valoare neplauzibilă care nu corespunde comportamentului real al instalației, trebuie verificată și măsurarea.

Vaillant include inclusiv senzorul de presiune și conexiunile sale printre posibilele cauze pentru anumite erori legate de presiune.

Centrala intră în eroare după aerisirea caloriferelor

Este posibil dacă prin aerisire s-a pierdut suficientă apă încât presiunea să scadă sub pragul necesar funcționării.

Într-o asemenea situație:

1. se verifică presiunea;
2. se urmează manualul centralei;
3. dacă este prevăzută completarea de către utilizator, se readuce circuitul la valoarea indicată;
4. se verifică din nou comportamentul.

Dacă fenomenul se repetă fără o nouă aerisire, trebuie căutată cauza.

Caloriferele sunt reci, dar presiunea este bună

Atunci cauza poate fi în altă parte.

Posibile exemple:

• aer;
• circulație insuficientă;
• pompă;
• robinet închis;
• filtru colmatat;
• dezechilibrare;
• termostat;
• comandă;
• temperatură de tur.

O valoare normală a presiunii nu garantează circulația corectă.

Presiunea și debitul sunt lucruri diferite.

Presiune și debit: nu sunt același lucru

Această diferență este importantă.

Presiunea statică ne spune în ce stare de presurizare se află circuitul.

Debitul ne spune cât agent termic circulă prin instalație într-un anumit timp.

Poți avea:

1,3 bar presiune

și totuși un debit insuficient din cauza unui filtru colmatat sau a unei pompe necorespunzătoare.

De aceea nu putem regla problemele de circulație doar prin adăugarea de apă.

Presiune și temperatura de tur: relația corectă

Dacă ridici temperatura de tur, apa ajunge la o temperatură mai mare.

Dilatarea termică crește și ea.

Într-un sistem cu expansiune corectă, această variație este absorbită corespunzător.

Într-un sistem cu vas problematic, diferența poate deveni mult mai evidentă.

De aceea uneori proprietarul spune:

„la 45°C presiunea pare bună, la 70°C urcă foarte mult.”

Acest comportament oferă informații despre capacitatea sistemului de a prelua expansiunea.

Presiunea și încălzirea în pardoseală

Un sistem de încălzire în pardoseală poate conține un volum important de agent termic, mai ales într-o casă mare.

În instalațiile complexe pot exista:

• mai multe distribuitoare;
• multe circuite;
• radiatoare;
• pardoseală;
• puffer;
• alte componente.

Volumul total al instalației contează pentru dimensionarea sistemului de expansiune.

De aceea nu este suficient să verificăm doar vasul integrat în centrală și să presupunem că este automat potrivit pentru orice instalație.

Pentru partea de proiectare a circuitelor există separat ghidurile de încălzire în pardoseală.

Presiunea după montarea unei centrale noi

După un montaj de centrală termică, presiunea trebuie urmărită inclusiv după primele cicluri de funcționare.

Pot exista:

• aer rezidual;
• aerisire automată;
• necesitatea unei mici corecții după stabilizare.

Dar scăderile repetate nu trebuie justificate permanent prin:

„este instalația nouă.”

După stabilizare, circuitul trebuie să rămână corespunzător presurizat.

Presiunea după înlocuirea unei centrale vechi

Înlocuirea generatorului poate scoate la iveală probleme existente în instalație.

De exemplu:

• depuneri;
• robineți care pierd;
• racorduri vechi;
• volum mare de apă;
• vas insuficient pentru instalația reală.

Din acest motiv, la înlocuirea centralei termice trebuie evaluată și instalația, nu doar aparatul nou.

Când trebuie chemat instalatorul

Este recomandată verificarea tehnică atunci când:

• presiunea scade repetat;
• completezi instalația frecvent;
• presiunea crește foarte mult la încălzire;
• valoarea continuă să urce cu centrala rece;
• supapa de siguranță evacuează;
• există pierderi vizibile;
• centrala intră repetat în eroare;
• apar diferențe mari între rece și cald;
• nu este clar de unde provine problema;
• este necesară intervenție în interiorul centralei.

Când problema poate deveni urgentă

Intervenția trebuie tratată cu mai multă prioritate dacă există:

• pierdere importantă de apă;
• apă care afectează instalația electrică;
• presiune care urcă rapid către limita de siguranță;
• evacuare continuă și abundentă;
• deteriorarea tavanului, pereților sau pardoselii;
• oprirea completă a încălzirii în condiții de frig.

În cazul unei pierderi semnificative de apă în București, serviciile de intervenție sunt prezentate separat pe Instalator24h.ro.

Ce informații să îi dai instalatorului

În loc de:

„centrala nu ține presiunea”

este mult mai util să spui:

• la rece are 1,2 bar;
• la cald ajunge la 2,7 bar;
• după răcire ajunge la 0,8 bar;
• completez o dată la trei zile;
• evacuarea supapei este umedă.

Sau:

• la rece are 1,3 bar;
• încălzirea este oprită;
• după câteva ore ajunge singură la 2 bar.

Aceste două descrieri indică direcții tehnice complet diferite.

Tabel complet de diagnostic pentru presiune centrală termică

Greșeli frecvente când apare o problemă de presiune

Completezi apă de fiecare dată fără să cauți cauza

Maschează problema.

Umpli la o valoare mai mare „ca rezervă”

Poate favoriza suprapresiunea la încălzire.

Consideri automat vasul de expansiune defect

Este doar una dintre cauze.

Schimbi supapa fără să verifici de ce a deschis

Noua supapă poate ajunge în aceeași situație.

Spargi pardoseala imediat

Pierderile ascunse trebuie investigate după eliminarea cauzelor mai accesibile.

Compari presiunea la rece cu cea la cald

Comparația nu este corectă dacă instalația se află în condiții diferite.

Consideri că orice valoare sub 2 bar este prea mică

Pentru multe sisteme rezidențiale aceasta este o concluzie greșită.

Consideri că 3 bar este normal pentru că supapa este calibrată acolo

Limita de protecție nu este valoarea normală de exploatare.

Mit: centrala trebuie să stea permanent la aceeași presiune

Fals.

Apa se dilată când se încălzește și se contractă atunci când se răcește.

Este normal să existe o variație.

Problema apare când variația este disproporționat de mare sau când valoarea nu revine într-o zonă stabilă după răcire.

Mit: dacă presiunea scade, centrala este stricată

Nu neapărat.

Problema poate fi:

• pe instalație;
• la radiator;
• la un robinet;
• la supapă;
• la un distribuitor;
• într-un traseu.

Centrala este doar o parte din circuit.

Mit: dacă presiunea crește, sigur este vasul

Nu.

Poate fi vasul, dar dacă presiunea crește și când instalația este rece trebuie cercetate alte cauze.

Inclusiv documentația tehnică Worcester Bosch face această separare în procedurile sale de diagnostic.

Mit: completez mai mult și scap de problema presiunii mici

Fals.

Dacă există o pierdere, cantitatea suplimentară va fi pierdută din nou.

Dacă există o problemă de expansiune, presiunea suplimentară poate duce sistemul și mai repede către limita superioară.

Cum arată o instalație stabilă

Un sistem care funcționează corect are, în general, un comportament previzibil:

1. presiune corespunzătoare la rece;
2. creștere moderată la încălzire;
3. fără evacuări ale supapei;
4. fără completări frecvente;
5. revenire aproximativă după răcire;
6. lipsa pierderilor vizibile.

Această stabilitate este mai importantă decât obsesia pentru o singură valoare exactă.

Ce merită verificat la revizia instalației

Pe lângă centrală, poate fi utilă verificarea:

• vasului de expansiune;
• supapei de siguranță;
• instalației pentru pierderi;
• filtrării;
• aerisirii;
• stării agentului termic;
• robineților;
• distribuitoarelor;
• presiunii la rece și la cald.

Într-un sistem mai complex, aceste elemente trebuie analizate împreună.

Dacă presiunea se modifică după o lucrare

Dacă problema a apărut imediat după:

• montarea centralei;
• schimbarea unui calorifer;
• montarea unui distribuitor;
• extinderea instalației;
• lucrări la pardoseală;
• golirea și reumplerea sistemului;

această informație este foarte importantă.

Este posibil ca modificarea să aibă legătură cu:

• aer rămas în instalație;
• volumul suplimentar;
• o îmbinare;
• sistemul de expansiune;
• procedura de umplere.

Momentul în care a început simptomul poate oferi un indiciu foarte bun.

Când trebuie verificată întreaga instalație, nu doar centrala

Dacă problema revine după intervenții repetate asupra centralei, este posibil ca sursa să fie în sistem.

Trebuie analizate:

• volumele de apă;
• circuitele;
• distribuția;
• vasul suplimentar, dacă există;
• radiatoarele;
• pardoseala;
• pierderile;
• automatizarea și regimul de temperatură.

O centrală nouă nu poate compensa o instalație defectuoasă.

De aceea lucrările complexe trebuie privite ca instalații termice, nu doar ca montajul unui aparat.

Checklist final pentru presiunea centralei

Dacă ai observat o anomalie, verifică în ordine:

• Ce presiune are instalația complet rece?
• Ce presiune are după încălzire?
• Revine după răcire?
• Scade de la o zi la alta?
• Crește chiar dacă încălzirea nu funcționează?
• Există urme de apă?
• Supapa de siguranță evacuează?
• Ai aerisit recent radiatoarele?
• Ai completat recent instalația?
• Problema a început după o lucrare?
• Trebuie să completezi frecvent?
• Apar coduri de eroare?

Aceste răspunsuri permit separarea rapidă a principalelor scenarii.

Presiune centrală termică: concluzie

O presiune centrală termică normală nu înseamnă o cifră identică pentru orice centrală și orice clădire.

Pentru multe instalații rezidențiale, zona de aproximativ 1–1,5 bar la rece este un reper obișnuit, dar valoarea corectă trebuie raportată la manualul centralei și la configurația instalației.

Este normal ca presiunea să crească atunci când agentul termic se încălzește.

Nu este normal ca sistemul:

• să piardă constant presiune;
• să necesite completări frecvente;
• să ajungă repetat către limita supapei de siguranță;
• să varieze foarte mult între rece și cald;
• să crească singur chiar cu centrala rece.

Cel mai util diagnostic pornește de la trei măsurători:

presiune la rece → presiune la cald → presiune după răcire.

Dacă presiunea scade lent, trebuie căutată o pierdere sau o evacuare.

Dacă urcă exagerat în timpul încălzirii, sistemul de expansiune trebuie verificat.

Dacă urcă și cu instalația rece, trebuie investigată intrarea nedorită de apă în circuit.

Iar dacă trebuie completată permanent instalația, completarea nu mai este soluția.

Este doar simptomul repetat al unei probleme care trebuie găsită.

Pentru presiune centrală termică, regula cea mai importantă rămâne:

nu încerca să corectezi permanent cifra de pe manometru; află de ce se modifică.